situaționaladjectiv
si-tu-a-ți-o-nal
Definiții
adjectiv
1Care se referă la o situație, care depinde de context sau de împrejurări.
„Comportamentul său este situațional, se adaptează în funcție de mediu."
adjectiv
2Care este determinat de o anumită situație, nu general sau permanent.
„Aceasta este o problemă situațională, nu una structurală."
Gramatică
Plural
situaționali (masc.), situaționale (neutru/fem.)
Articulat
situaționalul (masc. sg.), situaționala (fem. sg.)
Adjectiv relativ recent, folosit mai ales în limbajul psihologic, sociologic sau managerial. Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.
Expresii și locuțiuni
abordare situațională — Metodă de analiză sau de conducere care ține cont de contextul specific.
etică situațională — Teorie conform căreia deciziile morale depind de situația concretă, nu de reguli fixe.
Etimologie
Din franceză 'situationnel', derivat din 'situation' (situație), care provine din latină 'situatio'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ți' după 'a', nu 'situațional' cu 'ț' simplu? Corect este 'situațional' cu 'ți' (litera ț). Atenție la diacritice: 'situațional', nu 'situational'.