sfărămătură - definiție, sinonime, exemple

DEX › sfărămătură

sfărămăturăsubstantiv

sfă-ră-mă-tu-ră

Definiții

substantiv feminin

1Bucată mică și neregulată care a rămas în urma sfărâmării unui obiect solid (piatră, sticlă, os etc.); fărâmă.

„Pe jos erau sfărămături de sticlă după ce s-a spart geamul."

substantiv feminin

2Rest mic dintr-un aliment sau dintr-un material, considerat neînsemnat.

„A strâns sfărămăturile de pâine pentru păsări."

Gen

feminin

Număr

singular

Plural

sfărămături

Articulat

sfărămătura

Se folosește frecvent la plural. Este un substantiv feminin cu terminația -ă la singular și -uri la plural.

fărâmă bucatăfragmentrestciob

întreg blocbucată întreagă

a face sfărămături — a sparge complet în bucăți mici

Din verbul a sfărâma + sufixul -ătură, de origine latină (ex: *exfarimare*).

Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' după 'sf' și cu 'ă' în interior: sfărămătură, nu 'sfaramatura' sau 'sfărâmatura'.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.