blocsubstantiv
bloc
Definiții
substantiv neutru
1Construcție mare de locuințe sau birouri, formată din mai multe etaje și apartamente.
„Locuim la bloc, la etajul trei."
substantiv neutru
2Grup de obiecte sau de persoane unite între ele, formând un tot compact.
„Un bloc de piatră stătea în mijlocul drumului."
substantiv neutru
3Alianță sau uniune politică, economică sau militară între state sau partide.
„Cele două țări au format un bloc economic puternic."
Gramatică
La plural, articulat: blocurile. Este un substantiv comun, simplu, fără forme neregulate.
Sinonime
clădireimobilblocajalianțăgrup
Expresii și locuțiuni
a face bloc comun — a se uni, a acționa împreună pentru un scop comun
bloc operator — secție a unui spital unde se fac operații chirurgicale
Etimologie
Din franceză bloc, care provine din neerlandeză blok.
Se scrie corect: Se scrie 'bloc', nu 'blok' sau 'bloc' cu altă ortografie. Atenție la plural: 'blocuri', nu 'blocuri' cu 'c' dublu.