savuraverb
sa-vu-ra
Definiții
verb tranzitiv
1a gusta sau a mânca ceva cu plăcere deosebită, prelungind momentul pentru a simți pe deplin aroma și gustul
„A savurat fiecare îmbucătură din tortul de ciocolată."
verb tranzitiv
2a se bucura intens de o experiență, un moment sau o senzație plăcută
„Savura liniștea dimineții de duminică."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. La indicativ prezent: eu savurez, tu savurezi, el/ea savurează. La perfect compus: am savurat. Participiul: savurat.
Expresii și locuțiuni
a savura din plin — a se bucura complet de ceva, fără grabă
Etimologie
Din franceză savourer, care provine din latină sapere (a avea gust, a fi înțelept).
Se scrie corect: Se scrie cu 'v', nu cu 'f' – 'savura', nu 'safura'. Atenție la forma de persoana a III-a: 'savurează', nu 'savurază'.