resemnaverb
re-sem-na
Definiții
verb tranzitiv
1A semna din nou, a pune din nou semnătura pe un document.
„A trebuit să resemneze contractul pentru că s-a descoperit o eroare."
verb reflexiv
2A accepta o situație neplăcută fără a mai opune rezistență, a se împăca cu o soartă grea.
„S-a resemnat cu ideea că nu va mai prinde trenul."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. La persoana a III-a singular: resemnează. Participiul: resemnat. Formează perfectul compus cu auxiliarul 'a avea'.
Expresii și locuțiuni
a se resemna cu soarta — a accepta ceea ce ți-a fost hărăzit, fără a te împotrivi
Etimologie
Din franceză résigner, latină resignare.
Se scrie corect: Se scrie cu 's' după 're', nu 'rezemna'. Atenție la diacritice: resemna, nu resemna fără accent.