răsunătoradjectiv
ră-su-nă-tor
Definiții
adjectiv
1Care produce un sunet puternic, care se aude de departe; sonor.
„Un tunet răsunător a cutremurat întreaga vale."
adjectiv
2Figurat: care impresionează puternic, care face senzație; celebru, vestit.
„A obținut o victorie răsunătoare la concursul de matematică."
Gramatică
Adjectiv cu patru forme flexionare: răsunător (masc. sg.), răsunătoare (fem. sg.), răsunători (masc. pl.), răsunătoare (fem. pl.). Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.
Expresii și locuțiuni
un succes răsunător — un succes foarte mare, care impresionează pe toată lumea
Etimologie
Din verbul a răsuna + sufixul -ător.
Se scrie corect: Se scrie cu â după r: răsunător, nu 'rasunator' sau 'răsănător'. Atenție la diacritice: ă și â.