puricaverb
pu-ri-ca
Definiții
verb tranzitiv
1A căuta și a scoate puricii (insecte parazite) din blana unui animal sau din haine.
„Bunica își purica pisica pe prispa casei."
verb tranzitiv
2A cerceta cu atenție, a scormoni într-un loc pentru a găsi ceva (adesea cu sens figurat).
„El purica prin sertare în căutarea cheilor pierdute."
verb tranzitiv
3A bate sau a lovi pe cineva (în limbaj familiar, cu sens de a pedepsi).
„Mama l-a puricat pe băiat pentru minciună."
Gramatică
Verb de conjugarea I, tipul a purica. Forme la prezent: eu puric, tu purici, el purică. Participiul: puricat. Gerunziu: puricând.
Expresii și locuțiuni
a purica pe cineva — a bate pe cineva, a-i trage o bătaie
a purica prin buzunare — a căuta prin buzunare, de obicei pentru a găsi bani sau obiecte
Etimologie
Din substantivul purice (insectă), cu sufix verbal -a.
Se scrie corect: Se scrie purica, cu 'u' după 'p', nu 'purica' cu 'â'. Atenție la diacritice: purică (forma a treia singular) se scrie cu 'ă' la final.