pudruiverb
pu-dru-i
Definiții
verb tranzitiv
1a presăra pudră pe ceva sau pe cineva, a acoperi cu pudră
„Mama a pudruit prăjitura cu zahăr pudră."
verb tranzitiv
2a aplica pudră cosmetică pe față sau pe piele
„Actrița s-a pudruit înainte de spectacol."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a, forma infinitivă: a pudrui. Participiul: pudruit. Gerunziu: pudruind. Imperativ: pudruiește.
Expresii și locuțiuni
a se pudra — a-și aplica pudră pe față, în scop cosmetic
Etimologie
Din franceză poudrer, prin intermediul cuvântului pudră.
Se scrie corect: Se scrie pudrui, nu pudrui sau pudrui. Atenție la diacritice: pudrui, nu pudrui.