prodromsubstantiv
pro-drom
Definiții
substantiv neutru
1Simptom sau semn care precede apariția unei boli; fază incipientă a unei afecțiuni.
„Febra ușoară poate fi un prodrom al gripei."
substantiv neutru
2În literatură, introducere sau prefață la o operă; parte introductivă.
„Prodromul cărții explică contextul istoric al evenimentelor."
Gramatică
Pluralul este prodroame, iar la genitiv-dativ singular: prodromului.
Expresii și locuțiuni
a fi în prodrom — a fi în faza incipientă a unei boli sau a unui proces
Etimologie
Din franceză prodrome, care provine din greaca veche prodromos (πρόδρομος), însemnând 'cel care aleargă înainte'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'o' după 'pr': prodrom, nu 'prodrum'. Atenție la plural: prodroame, nu prodromuri.