pribegi - definiție, sinonime, exemple

DEX › pribegi

pribegiverb

pri-be-gi

Definiții

verb intranzitiv

1a umbla din loc în loc, fără un scop precis, departe de casă sau de țară; a rătăci, a hoinări

„După război, mulți oameni au pribegit prin străinătate."

verb intranzitiv

2a trăi în exil, departe de patrie, din cauza unor împrejurări grele

„Poetul a pribegit ani la rând, visând la țara lui."

Gramatică

Număr

plural

Plural

pribegesc

Verb de conjugarea a IV-a, forma de persoana a II-a plural, prezent, indicativ (voi pribegi) sau imperativ (pribegiți). Infinitiv: a pribegi. Participiu: pribegit.

Sinonime

rătăci hoinări vagabonda exilastrăina

Antonime

sta rămânese stabili

Expresii și locuțiuni

a pribegi prin lume — a umbla mult, fără un scop clar, departe de casă

Etimologie

Din slavă veche priběgati, cu sensul de 'a fugi, a se refugia'.

Se scrie corect: Se scrie cu 'i' după 'g', nu 'pribegi' cu 'e' la final. Atenție la forma corectă: 'pribegi' (nu 'pribegii').

Vrei mai multe detalii? Întreabă profesorul AI despre „pribegi"

Nu înțelegi o temă? Întreabă profesorul AI 🎓

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.

Cont gratuit