premeditaverb
pre-me-di-ta
Definiții
verb tranzitiv
1A gândi și a pregăti din timp, cu intenție, o acțiune, de obicei o infracțiune.
„El a premeditat jaful timp de o săptămână."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. La indicativ prezent: premeditez, premeditezi, premeditează. Participiul: premeditat.
Antonime
impropriuspontan
Expresii și locuțiuni
crimă premeditată — infracțiune planificată din timp, cu intenție clară
Etimologie
Din franceză préméditer, latină praemeditari.
Se scrie corect: Se scrie cu 'e' după 'm', nu 'premedita' cu 'i' după 'm' (greșit: premedita). Atenție la diacritice: premedita (nu premedită).