praznic - definiție, sinonime, exemple

DEX › praznic

praznicsubstantiv

praz-nic

Definiții

substantiv neutru

1Sărbătoare religioasă sau populară, de obicei cu masă și petrecere; ospăț, chef.

„La praznicul satului, toată lumea s-a adunat în jurul mesei."

substantiv neutru

2Masa sau petrecerea care are loc cu ocazia unei sărbători, mai ales la țară.

„După slujbă, preotul a fost invitat la praznicul familiei."

Gen

neutru

Număr

singular

Plural

praznice

Articulat

praznicul

Se folosește adesea în contexte tradiționale sau religioase. Pluralul este regulat: praznice.

postjeletristețe

a face praznic — a organiza o sărbătoare cu masă și petrecere

praznic mare — sărbătoare importantă, de obicei religioasă

Din slavă (veche) 'prazdnik' (sărbătoare), prin intermediul slavonei.

Se scrie corect: Se scrie cu 'z', nu cu 's': praznic, nu prasnic. Atenție la grupul 'zn'.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.