prăvalsubstantiv
pră-val
Definiții
substantiv neutru
1Pantă sau povârniș, loc înclinat pe care se poate rostogoli ceva; prăvălie (sens vechi).
„Copiii se dădeau pe prăval cu săniuța."
substantiv neutru
2Rostogolire sau cădere în jos, alunecare pe un teren înclinat.
„Prăvalul pietrelor de pe munte a fost zgomotos."
Gramatică
Cuvânt regional, folosit mai ales în Moldova și Transilvania. Poate fi și verb (a prăvăli) la persoana a II-a singular, imperativ: prăval!
Sinonime
povârnișpantăcoborâșalunecare
Expresii și locuțiuni
a se da pe prăval — a aluneca sau a se rostogoli pe o pantă
Etimologie
Din slavă (pravaliti) sau din bulgară, cu sensul de 'a rostogoli'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' după 'p' și cu un singur 'l' la final: prăval, nu 'praval' sau 'prăvall'.