pogorîverb
po-go-rî
Definiții
verb tranzitiv
1a coborî, a aduce ceva de la un nivel mai înalt la unul mai jos
„Pădurarul a pogorât lemnele din munte."
verb intranzitiv
2a se coborî, a merge în jos
„Pogorâți cu grijă pe poteca abruptă."
verb reflexiv
3a se lăsa în jos, a se apleca
„El s-a pogorât să ridice cartea căzută."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a, cu forme neregulate: eu pogor, tu pogori, el pogoră; participiul: pogorât. Se folosește adesea cu sens figurat (a pogorî asupra cuiva = a se abate).
Expresii și locuțiuni
a pogorî asupra cuiva — a se abate, a lovi pe cineva (despre o nenorocire, o boală)
a pogorî în mormânt — a muri, a fi îngropat
Etimologie
Din slavă veche (pogoriti), cu influență latină.
Se scrie corect: Se scrie cu â, nu cu î: pogorî, nu pogori. Atenție la forma de participiu: pogorât.