poftoriverb
pof-to-ri
Definiții
verb tranzitiv
1A invita pe cineva să repete o acțiune, de obicei să mănânce sau să bea ceva.
„Gazda ne-a poftorit să mai luăm din prăjitură."
verb tranzitiv
2A repeta ceva, a face din nou (învechit sau regional).
„El poftorește mereu aceeași întrebare."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a. Forme: eu poftoresc, tu poftorești, el poftorește, noi poftorim, voi poftoriți, ei poftoresc. Participiu: poftorit. Gerunziu: poftorind.
Expresii și locuțiuni
a poftori la masă — a invita pe cineva să mănânce
Etimologie
Din slavă (a repeta), influențat de 'poftă'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'o' după 'f': poftori, nu 'poftări' sau 'poftori' cu 'â'.