picaverb
pi-ca
Definiții
verb intranzitiv
1A cădea de la o înălțime, a se prăbuși.
„Merele pica din copac toamna."
verb intranzitiv
2A fi prins, a fi descoperit într-o situație neplăcută sau interzisă.
„Elevul a picat la examen pentru că nu a învățat."
verb intranzitiv
3A se strica, a înceta să funcționeze (despre aparate, mașini).
„Calculatorul a picat în timpul prezentării."
verb intranzitiv
4A ajunge, a nimeri într-un loc sau într-o situație.
„Am picat exact la ora prânzului la tine."
Gramatică
Verb de conjugarea I, intranzitiv. La perfectul compus: am picat, ai picat, a picat. Participiul: picat. Gerunziu: picând.
Expresii și locuțiuni
a-i pica cuiva fisa — a înțelege brusc ceva, a-i veni o idee
a pica în picioare — a scăpa dintr-o situație dificilă fără consecințe grave
a pica la pace — a ajunge la o înțelegere, a se împăca
Etimologie
Din latină *picare, derivat din pix, picis (smolă), cu sensul inițial de 'a unge cu smoală', apoi 'a cădea'.
Se scrie corect: Se scrie 'pica', nu 'pikă' sau 'pică' (cu ă). Atenție la conjugare: 'el pică' cu accent pe ultima silabă la prezent.