paciențăsubstantiv
pa-ci-en-ță
Definiții
substantiv feminin
1Capacitatea de a suporta întârzieri, dificultăți sau suferințe fără a te enerva sau a renunța; răbdare.
„Are multă paciență cu copiii mici."
substantiv feminin
2Perseverență și calm în așteptarea unui rezultat sau a unei soluții.
„Cultivarea plantelor necesită paciență și grijă."
Gramatică
Este un substantiv feminin, singular, cu pluralul paciențe. Se folosește frecvent în expresii ca 'a avea paciență' sau 'a-și pierde paciența'.
Expresii și locuțiuni
a-și pierde paciența — a deveni nerăbdător și a nu mai putea suporta o situație
a avea paciență — a fi răbdător, a aștepta calm
Etimologie
Din franceză patience, latină patientia (de la pati, a suferi).
Se scrie corect: Se scrie cu 'ți' după 'en', nu 'paciență' cu 'ți' greșit? De fapt, corect este 'paciență' cu 'ți' (ca în 'pacient'), dar atenție: nu 'paciență' cu 'ce'! Greșeala frecventă este 'paciență' scris cu 'ț' după 'n' – corect este 'paciență' cu 'ți'? Verifică: forma corectă este 'paciență' cu 'ți' (de la 'pacient'), nu 'paci-ență'.