Definiții
verb tranzitiv
1A pune o oblojeală (compresă, plantă medicinală etc.) pe o rană sau pe o parte bolnavă a corpului, pentru a o vindeca sau a calma durerea.
„Bunica a oblojit rana cu o frunză de podbal."
verb reflexiv
2A-și pune singur o oblojeală pe o rană sau pe o durere.
„S-a oblojit la picior cu o compresă rece."
verb figurat
3A alina, a mângâia, a consola pe cineva care suferă sufletește.
„Vorbele ei blânde l-au oblojit în momentele grele."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a (oblojesc, oblojești, oblojește). Participiul: oblojit. Gerunziu: oblojind.