negociatorsubstantiv
ne-go-ci-a-tor
Definiții
substantiv masculin
1Persoană care poartă negocieri, care discută pentru a ajunge la un acord între părți.
„Negociatorul a reușit să obțină un preț mai bun pentru companie."
substantiv masculin
2Persoană pricepută în arta de a convinge și de a ajunge la compromisuri avantajoase.
„Ea este un negociator talentat, reușind să rezolve conflicte dificile."
Gramatică
Forma feminină: negociatoare. Se folosește și ca adjectiv (de exemplu, 'rol negociator').
Expresii și locuțiuni
a fi un bun negociator — a avea abilitatea de a obține condiții favorabile în discuții
Etimologie
Din franceză négociateur, care provine din latină negotiator (negustor, cel care se ocupă de afaceri).
Se scrie corect: Se scrie cu 'g' și 'ci' (negociator), nu 'negoțiator' sau 'negosiator'.