Definiții
verb tranzitiv
1A cauza cuiva supărare, mâhnire sau neplăcere; a întrista, a amărî.
„Nu-l necăji pe fratele tău mai mic."
verb reflexiv
2A se supăra, a se mâhni, a se amărî din cauza a ceva.
„Se necăjește când pierde la joc."
verb reflexiv
3A-și da silința, a se strădui, a se osteni pentru a obține ceva.
„Se necăjește să învețe bine pentru examen."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a. La prezent: eu necăjesc, tu necăjești, el/ea necăjește; noi necăjim, voi necăjiți, ei/ele necăjesc. La perfect compus: am necăjit. Participiu: necăjit.
Expresii și locuțiuni
a se necăji cu cineva — a-și face griji sau a se strădui mult pentru cineva
a necăji pe cineva — a-l supăra intenționat, a-l tachina