nebuniesubstantiv
ne-bu-ni-e
Definiții
substantiv feminin
1Stare sau comportare de persoană lipsită de judecată, care acționează fără să gândească; acțiune sau idee lipsită de bun-simț.
„A fugi pe ploaie fără umbrelă a fost o nebunie."
substantiv feminin
2Boală mintală gravă; tulburare psihică (în limbaj comun).
„În trecut, oamenii cu nebunii erau închiși în aziluri."
substantiv feminin
3Faptă sau întâmplare extraordinară, surprinzătoare, care depășește limitele obișnuitului.
„Concertul a fost o nebunie: toată lumea cânta și dansa."
Gramatică
Substantiv feminin, format de la adjectivul 'nebun' cu sufixul '-ie'. Pluralul este 'nebunii', articulat hotărât 'nebuniile'.
Sinonime
demențălipsă de judecatăprostieaiurealăextravaganță
Antonime
înțelepciunerațiunejudecatăcumințenie
Expresii și locuțiuni
a face nebunii — a se comporta într-un mod nechibzuit, a face prostii
de-a nebunia — în mod exagerat, fără măsură
nebunie curată — ceva complet irațional sau absurd
Etimologie
Din latină *nebonius (nebun) + sufixul -ie, sau derivat din română 'nebun' + '-ie'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ie' la final, nu 'ie' cu 'e' simplu: 'nebunie', nu 'nebunie' greșit. Atenție la plural: 'nebunii' cu doi 'i'.