rațiunesubstantiv
ra-ți-u-ne
Definiții
substantiv feminin
1Facultatea de a gândi, de a judeca și de a trage concluzii logice; raționament.
„Omul se deosebește de animale prin rațiune."
substantiv feminin
2Motiv, temei sau cauză care justifică o acțiune sau o credință.
„Nu văd nici o rațiune pentru care să pleci acum."
substantiv feminin
3În filozofie, principiu al cunoașterii și al realității, considerat sursa adevărurilor universale.
„Kant a studiat limitele rațiunii pure."
Gramatică
Este un substantiv feminin, terminat în -e, cu pluralul în -i. Articolul hotărât la singular: rațiunea; la plural: rațiunile.
Antonime
iraționalitatenebunieemotivitate
Expresii și locuțiuni
a-și pierde rațiunea — a înnebuni, a-și pierde mințile
rațiune de stat — motivul care justifică acțiunile unui stat, chiar dacă acestea par imorale
Etimologie
Din latină 'ratio, -onis', prin intermediul francezului 'raison'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ți' după 'a', nu 'rațiune' cu 'ț' simplu? De fapt, corect este 'rațiune' cu 'ți' (litera ț), dar atenție: nu 'rațiune' cu 'ți' din greșeală? Verifică: cuvântul are grupul 'ți', deci se scrie 'rațiune', nu 'rațiune' sau 'rațiune'. Greșeala frecventă este 'rațiune' cu 'ți' scris 'ti' (fără diacritică) – corect este cu 'ț'.