năvălitor - definiție, sinonime, exemple

DEX › năvălitor

năvălitorsubstantiv

nă-vă-li-tor

Definiții

substantiv masculin

1Persoană sau armată care intră cu forța într-o țară sau într-un teritoriu străin, de obicei cu intenția de a cuceri sau de a jefui.

„Năvălitorii au ocupat cetatea după un asediu lung."

adjectiv

2Care năvălește, care se repede cu violență sau cu repeziciune.

„Valurile năvălitoare au acoperit plaja."

Gen

masculin

Număr

singular

Plural

năvălitori

Articulat

năvălitorul

Adjectivul se acordă în gen și număr: năvălitoare (feminin singular), năvălitori (masculin plural), năvălitoare (feminin/neutru plural).

Din verbul a năvăli + sufixul -tor.

Se scrie corect: Se scrie cu â, nu cu î: năvălitor, nu năvîlitor.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.