cotropitoradjectiv
co-tro-pi-tor
Definiții
adjectiv
1Care cotropește, care invadează și ocupă un teritoriu prin forță; invadator, cuceritor.
„Armata cotropitoare a ocupat orașul fără să întâmpine rezistență."
substantiv masculin
2Persoană sau armată care invadează și ocupă un teritoriu străin.
„Cotropitorii au fost respinși de populația locală."
Gramatică
Adjectiv variabil, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Forme feminine: cotropitoare (singular), cotropitoare (plural).
Expresii și locuțiuni
duh cotropitor — Spirit de cucerire sau de dominare agresivă.
Etimologie
Din verbul a cotropi, de origine slavă (kotoriți), cu sufixul -tor.
Se scrie corect: Se scrie cu 'o' după 't' și cu 'i' după 'r': cotropitor. Nu confunda cu 'cotropitor' (greșit) sau 'cotropitor'.