minunatadjectiv
mi-nu-nat
Definiții
adjectiv
1Care este foarte frumos, care provoacă admirație sau încântare; extraordinar, splendid.
„Am văzut un apus de soare minunat la mare."
adjectiv
2Care este foarte bun, excelent, de calitate superioară.
„Profesoara noastră este o persoană minunată."
adverb
3În mod minunat, excelent, perfect.
„Copiii s-au comportat minunat la serbare."
Gramatică
Adjectiv variabil cu 4 forme: minunat, minunată, minunați, minunate. La feminin singular: minunată; plural masculin: minunați; plural feminin: minunate. Poate fi folosit și ca adverb (invariabil).
Expresii și locuțiuni
a-i fi minunat — a-i fi foarte bine, a se simți excelent
minunat de frumos — extrem de frumos, încântător
Etimologie
Din verbul a minuna (a mira, a uimi), derivat din latină populară *admirunare, de la mirari (a admira).
Se scrie corect: Se scrie cu doi de 'n': minunat (nu 'minunat' cu un singur 'n' sau 'minunat' cu 'm' în loc de 'n'). Atenție la diacritice: â se scrie cu ă? Nu, este 'minunat' cu 'u' după 'n'.