mediocruadjectiv
me-di-o-cru
Definiții
adjectiv
1Care este de calitate mijlocie, fără valoare deosebită, nici bun, nici rău.
„Rezultatele lui la școală sunt mediocre, dar ar putea învăța mai mult."
adjectiv
2Despre o persoană: care nu se remarcă prin calități intelectuale sau profesionale deosebite.
„Un profesor mediocru nu inspiră elevii să performeze."
Gramatică
Articulat
mediocru (nearticulat), mediocrul (articulat)
Adjectiv se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Feminin: mediocră, plural feminin: mediocre. Are forme de comparativ: mai mediocru, cel mai mediocru.
Expresii și locuțiuni
a fi mediocru — a nu se distinge prin nimic deosebit, a fi obișnuit
Etimologie
Din franceză médiocre, latină mediocris, de la medius (mijlociu) + ocris (munte ascuțit), sensul inițial fiind 'care se află la mijlocul muntelui'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'di' după 'me', nu 'medicru' sau 'mediocru' cu 'i' în plus. Atenție la diftongul 'io'.