Definiții
verb tranzitiv
1a da o formă concretă, reală, unor idei, planuri sau dorințe; a transforma în realitate
„A reușit să-și materializeze visul de a deveni medic."
verb reflexiv
2a deveni real, a se întruchipa, a se concretiza
„Planurile noastre s-au materializat în cele din urmă."
verb reflexiv
3a apărea brusc în fața cuiva, ca prin minune (despre ființe sau obiecte)
„Dintr-o dată, o siluetă s-a materializat în fața ușii."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. La perfectul simplu: materializai, materializași, materializă. Participiul: materializat. Gerunziul: materializând.