limitrofadjectiv
li-mi-trof
Definiții
adjectiv
1Care se află în apropierea unei localități, a unei țări sau a unui teritoriu; vecin, învecinat.
„Satele limitrofe orașului beneficiază de serviciile spitalului central."
adjectiv
2Care este situat la marginea sau la hotarul unui teritoriu; de la periferie.
„Zonele limitrofe ale pădurii sunt protejate de lege."
Gramatică
Plural
limitrofi (masc.), limitrofe (neutru/fem.)
Articulat
limitroful (masc.), limitrofa (fem.), limitrofele (pl.)
Adjectiv invariabil în grade de comparație? Nu, se poate compara: mai limitrof, cel mai limitrof. Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul.
Expresii și locuțiuni
țări limitrofe — țări care se învecinează cu o anumită țară
Etimologie
Din franceză limitrophe, care provine din latină limitrophus, compus din limes (hotar) și trophus (care hrănește, care se întinde).
Se scrie corect: Se scrie cu 'i' după 'l' și cu 'f' la final: limitrof, nu 'limnitrof' sau 'limitrof' cu 'ph'.