lălâusubstantiv
lă-lâu
Definiții
substantiv masculin
1Persoană care umblă fără rost, care pierde vremea; leneș, trântor.
„Nu mai fi lălâu și ajută-mă cu treburile!"
substantiv masculin
2Om care vorbește mult și fără noimă, flecar.
„Lălăul acela ne-a ținut o oră cu povești fără sens."
Gramatică
Formă populară, folosită mai ales în vorbirea curentă. Are și variantă feminină: lălâuă (rar).
Expresii și locuțiuni
a umbla ca un lălâu — a umbla fără scop, a pierde timpul
Etimologie
Probabil de origine expresivă, legată de verbul 'a lălăi' (a vorbi fără rost, a cânta monoton).
Se scrie corect: Se scrie cu â în interior: lălâu, nu 'lălau'. Atenție la diacritice: ă și â.