harnicadjectiv
har-nic
Definiții
adjectiv
1Care lucrează mult și cu sârguință; muncitor, harnic.
„Elevul harnic își face temele în fiecare zi."
adjectiv
2Care se mișcă repede și cu îndemânare; iute, ager.
„Furnicile sunt harnice și adună hrană pentru iarnă."
Gramatică
Adjectiv variabil cu 4 forme: harnic, harnică, harnici, harnice. Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul.
Expresii și locuțiuni
a fi harnic ca o albină — A fi foarte muncitor și harnic.
Etimologie
Din slavă harnŭ (harnic, vrednic), probabil prin intermediul bulgarei sau sârbei.
Se scrie corect: Se scrie cu 'h' la început, nu 'arnic'. Atenție la forma feminină: harnică, nu harnică (cu 'ă' după 'c').