jelitsubstantiv
je-lit
Definiții
substantiv neutru
1Plâns sau lamentare cu voce tare, de obicei în semn de durere sau regret; bocet.
„La înmormântare, jelitul femeilor se auzea de departe."
substantiv neutru
2Acțiunea de a jeli; plângere, tânguire.
„Jelitul mamei după fiul plecat la război a durat ani."
Gramatică
Formează pluralul cu -uri; este un substantiv provenit din verbul 'a jeli'.
Sinonime
bocetplânstânguirelamentațievăicăreală
Expresii și locuțiuni
a se lăsa de jelit — a înceta să mai plângă sau să se tânguiască
Etimologie
Din slavă veche 'želiti' (a dori, a jeli), prin intermediul verbului 'a jeli'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'j' la început, nu cu 'g' sau 'ge'. Atenție la diacritice: 'jelit', nu 'jelit' fără accent.