învecinaverb
în-ve-ci-na
Definiții
verb reflexiv
1a se afla în apropiere, a fi vecin cu ceva sau cineva; a se învecina
„Satul nostru se învecinează cu pădurea."
verb tranzitiv (rar)
2a pune în vecinătate, a apropia
„A învecinat casele pentru a forma o comunitate."
Gramatică
Verb de conjugarea I, reflexiv (a se învecina) și tranzitiv. Participiul: învecinat. Gerunziu: învecinând.
Expresii și locuțiuni
a se învecina cu — a fi în apropiere, a avea graniță comună
Etimologie
Din latină *vicinus* (vecin) + prefixul în-.
Se scrie corect: Se scrie cu 'în' la început, nu 'invecina'. Atenție la diacritice: â, ă, î.