depărtaverb
de-păr-ta
Definiții
verb tranzitiv
1A face să se îndepărteze, a muta mai departe de un punct de referință.
„Vântul a depărtat norii de munte."
verb reflexiv
2A se îndepărta, a merge mai departe de un loc sau de o persoană.
„S-a depărtat de casă fără să spună nimic."
verb figurat
3A se îndepărta sufletește sau moral de cineva sau de ceva.
„După ceartă, s-a depărtat de prietenul său cel mai bun."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. La indicativ prezent: eu depărtez, tu depărtezi, el depărtează. La perfect compus: am depărtat. Participiul: depărtat.
Expresii și locuțiuni
a se depărta de la subiect — a vorbi despre altceva decât tema principală
a depărta pericolul — a elimina sau a reduce o amenințare
Etimologie
Din latină *departare, derivat din departire (a împărți, a despărți).
Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' după 'p': depărta, nu 'departa'. Atenție la diacritice!