învățătorsubstantiv
în-vă-ță-tor
Definiții
substantiv masculin
1Persoană care predă elevilor din clasele primare (I-IV) și îi educă.
„Învățătoarea noastră ne explică lecțiile cu răbdare."
substantiv masculin
2Persoană care instruiește pe cineva într-o meserie sau într-o activitate practică.
„Bunicul a fost învățătorul meu de pescuit."
Gramatică
Forma feminină: învățătoare. Se folosește cu articol hotărât: învățătorul.
Expresii și locuțiuni
a fi învățător de meserie — a avea vocație pentru a preda, a fi pasionat de educație
Etimologie
Din verbul a învăța, cu sufixul -tor, moștenit din latină.
Se scrie corect: Se scrie cu â după în: învățător, nu 'invățător' sau 'învătător'.