intersectaverb
in-ter-sec-ta
Definiții
verb tranzitiv
1A tăia sau a traversa o linie, o suprafață sau un spațiu, întâlnind altă linie, suprafață sau spațiu într-un punct sau pe o porțiune comună.
„Drumul național intersectează calea ferată la trecerea de nivel."
verb reflexiv
2Despre linii, drumuri, planuri etc.: a se întâlni, a se tăia reciproc într-un punct sau pe o linie comună.
„Cele două străzi se intersectează în centrul orașului."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. Participiul: intersectat. Gerunziu: intersectând. Imperfect: intersectam, intersectai, intersecta etc. Perfect simplu: intersectai, intersectași, intersectă etc.
Expresii și locuțiuni
a-și intersecta drumurile — a se întâlni întâmplător, a avea căi comune
Etimologie
Din franceză intersecter, din latină intersectare (a tăia prin mijloc).
Se scrie corect: Se scrie cu 'sc' în interior, nu 's' simplu: intersecta, nu 'interseta'. Atenție la dubla consoană 'ct'.