integruadjectiv
in-te-gru
Definiții
adjectiv
1Care este corect din punct de vedere moral, cinstit, drept, incoruptibil.
„El este un om integru, mereu respectă legea și își ține promisiunile."
adjectiv
2Care este întreg, complet, neatins, fără lipsuri.
„Documentul a fost păstrat integru, fără nicio pagină lipsă."
Gramatică
Adjectiv variabil, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Forme flexionare: integru (masc. sg.), integri (masc. pl.), integră (fem. sg.), integre (fem. pl.).
Expresii și locuțiuni
om integru — persoană cu o conduită morală impecabilă, care nu poate fi coruptă
Etimologie
Din latină 'integer', care înseamnă 'întreg, neatins'.
Se scrie corect: Se scrie 'integru', nu 'integrul' (forma articulată este 'integrul'). Atenție la diferența dintre 'integru' (adjectiv) și 'integral' (adjectiv/adverb).