înroura - definiție, sinonime, exemple

DEX › înroura

înrouraverb

în-ro-u-ra

Definiții

verb tranzitiv

1a acoperi cu rouă, a umezi cu picături de rouă

„Dimineața, ceața a înrourat iarba din grădină."

verb reflexiv

2a se acoperi cu rouă, a deveni umed de rouă

„Florile s-au înrourat peste noapte."

Verb de conjugarea I, terminat în -a. Forme: înrourând, înrourat. Se conjugă cu auxiliarul 'a avea' la perfect compus: am înrourat.

usca zvânta

Din prefixul 'în-' + 'rouă' (substantiv), cu sufix verbal -a.

Se scrie corect: Se scrie cu 'în' la început și cu 'ou' în interior: înroura, nu 'înrura' sau 'înroura' cu 'â'.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.