inoculaverb
i-no-cu-la
Definiții
verb tranzitiv
1A introduce un agent patogen (virus, bacterie) sau un vaccin într-un organism, pentru a produce imunitate sau pentru a provoca o boală în scop experimental.
„Medicul a inoculat vaccinul copiilor din clasă."
verb tranzitiv (figurat)
2A insufla cuiva o idee, o convingere sau o stare de spirit, de obicei treptat și cu perseverență.
„Profesorul a inoculat elevilor săi dragostea pentru lectură."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. La persoana a III-a singular: inoculează. Participiul: inoculat. Gerunziul: inoculând.
Expresii și locuțiuni
a inocula o idee — a face pe cineva să accepte o idee, de obicei prin repetare sau influență subtilă
Etimologie
Din franceză inoculer, care provine din latină inoculare (a altoi, a introduce un mugure).
Se scrie corect: Se scrie cu 'c' după 'o', nu 'inocula' cu 'k' sau 'ch'. Atenție la diacritice: 'inocula' nu are accent scris, dar se pronunță cu accent pe 'la'.