vaccinaverb
vac-ci-na
Definiții
verb tranzitiv
1A introduce în organism un vaccin pentru a-l proteja împotriva unei boli infecțioase.
„Medicul a vaccinat toți copiii din clasă împotriva rujeolei."
verb reflexiv
2A se imuniza prin vaccin, a primi o vaccinare.
„M-am vaccinat înainte de călătoria în străinătate."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. Conjugare: eu vaccinez, tu vaccinezi, el/ea vaccinează. Participiul: vaccinat. Gerunziu: vaccinând.
Expresii și locuțiuni
a se vaccina — a-și administra un vaccin pentru protecție
Etimologie
Din franceză vacciner, italiană vaccinare, după latină vaccinus (de la vacă), referitor la vaccinul contra variolei descoperit de Jenner.
Se scrie corect: Se scrie cu doi 'c' și un singur 'n': vaccina. Nu confunda cu 'vacina' (formă greșită).