extirpaverb
ex-tir-pa
Definiții
verb tranzitiv
1A înlătura complet, a scoate din rădăcină (un organ, un țesut, o tumoră etc.) prin intervenție chirurgicală.
„Medicii au reușit să extirpe tumora fără complicații."
verb tranzitiv (figurat)
2A elimina complet, a eradica (un rău, un obicei, o idee) din societate sau din conștiință.
„Trebuie să extirpăm corupția din sistemul de învățământ."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. Participiul: extirpat. Gerunziu: extirpând. Imperfect: extirpam, extirpai, extirpa etc.
Expresii și locuțiuni
a extirpa din rădăcină — a elimina complet, definitiv, fără a lăsa urme
Etimologie
Din franceză extirper, latină extirpare (ex- + stirps = rădăcină).
Se scrie corect: Se scrie cu 'x', nu cu 'cs' sau 'gz'. Atenție la forma corectă: extirpa, nu 'extirpa' cu 'e' în loc de 'ex'.