îndurătoradjectiv
în-du-ră-tor
Definiții
adjectiv
1Care simte milă, compasiune față de suferințele altora; care iartă ușor.
„Profesoara a fost îndurătoare cu elevul care întârziase la ore."
adjectiv
2Care este plin de bunătate și înțelegere, blând.
„Bunicul meu are un caracter îndurător și nu se supără niciodată pe noi."
Gramatică
Adjectiv se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Feminin: îndurătoare, plural feminin: îndurătoare.
Expresii și locuțiuni
a fi îndurător cu cineva — a manifesta milă și iertare față de cineva
Etimologie
Din verbul a îndura + sufixul -ător, după modelul latin (indurare).
Se scrie corect: Se scrie cu â după n: îndurător, nu 'indurator' sau 'îndurator'.