Definiții
adjectiv
1Care are calități morale pozitive, care face bine altora, cumsecade.
„El este un om bun și îi ajută mereu pe ceilalți."
adjectiv
2Care este de calitate superioară, care corespunde cerințelor sau așteptărilor.
„Am cumpărat o pâine bună de la brutărie."
adjectiv
3Care este potrivit, adecvat pentru un anumit scop.
„Acest medicament este bun pentru durerea de cap."
substantiv masculin
4Persoană apropiată, iubită (în forma de adresare).
„Bunul meu prieten a venit la petrecere."
Gramatică
Adjectiv variabil cu 4 forme: bun, bună, buni, bune. La comparativ: mai bun; superlativ: cel mai bun / foarte bun.
Expresii și locuțiuni
a fi bun de gură — a vorbi frumos, convingător
bun de plată — care are obligația de a plăti
a o lua de la bun început — a reîncepe din punctul de pornire