inductivadjectiv
in-duc-tiv
Definiții
adjectiv
1Care se referă la inducție sau care se face prin inducție (raționament care pornește de la cazuri particulare la o concluzie generală).
„Metoda inductivă este folosită în științe pentru a formula legi generale."
adjectiv
2Care produce inducție electrică sau magnetică; care se bazează pe inducție.
„Cuptorul inductiv încălzește rapid alimentele."
Gramatică
Adjectiv se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Feminin: inductivă, plural feminin: inductive.
Expresii și locuțiuni
metodă inductivă — Metodă de cercetare care pornește de la observarea cazurilor particulare pentru a ajunge la principii generale.
Etimologie
Din franceză inductif, latină inductivus.
Se scrie corect: Se scrie cu 'c' după 'in', nu 'inductiv' cu 'x'. Atenție la diacritice: inductiv, nu inductív.