înconjur - definiție, sinonime, exemple

DEX › înconjur

înconjursubstantiv

în-con-jur

Definiții

substantiv neutru

1Acțiunea de a înconjura sau de a se înconjura; faptul de a fi în jurul cuiva sau a ceva.

„Înconjurul casei era plin de flori."

substantiv neutru

2Loc sau spațiu care se află în jurul unui obiect, al unei localități etc.; împrejurime.

„Înconjurul satului este foarte pitoresc."

substantiv neutru

3Acțiunea de a ocoli pe cineva sau ceva; ocolire.

„A făcut un înconjur ca să evite traficul."

Gen

neutru

Număr

singular

Plural

înconjururi

Articulat

înconjurul

Se folosește adesea cu prepoziția 'în jurul' sau în expresii ca 'în înconjurul'.

împrejurimeocolocolireîmprejur

centru mijloc

în înconjurul — în jurul, în împrejurimile

Din verbul 'înconjura', derivat din latinescul 'circum' (jur) cu prefixul 'in-'.

Se scrie corect: Se scrie cu 'în' la început și cu 'jur' la sfârșit, nu 'inconjor' sau 'înconjór'.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.