inchizitorialadjectiv
in-chi-zi-to-ri-al
Definiții
adjectiv
1Care ține de inchiziție sau de inchizitor; care are caracterul unei anchete aspre, severe, fără milă.
„Tonul inchizitorial al profesorului îi speria pe elevi."
adjectiv
2Care urmărește să descopere vinovați prin metode dure, cu întrebări insistente și intimidante.
„Interogatoriul inchizitorial al polițistului l-a făcut pe suspect să mărturisească."
Gramatică
Adjectiv de tipul 4 flexiune cu articol hotărât: inchizitorialul, inchizitoriala, inchizitorialii, inchizitorialele.
Expresii și locuțiuni
ton inchizitorial — ton sever, de anchetă, care intimidează
Etimologie
Din franceză inquisitorial, italiană inquisitoriale, latină inquisitorialis.
Se scrie corect: Se scrie cu 'in' la început, nu 'în' – corect: inchizitorial, nu închizitorial.