încârjoiaverb
în-câr-jo-ia
Definiții
verb tranzitiv
1A îndoi sau a strâmba ceva, a face să devină strâmb sau încovoiat.
„Vântul puternic a încârjoiat gardul din spatele casei."
verb reflexiv
2A se îndoi, a se strâmba, a se gârbovi (despre oameni sau animale).
„Bătrânul s-a încârjoiat de frig sub haina subțire."
Gramatică
Verb de conjugarea I, cu sufixul -a. Forme: eu încârjoi, tu încârjoi, el încârjoaie, noi încârjoiem, voi încârjoiați, ei încârjoaie. Participiul: încârjoiat. Gerunziu: încârjoind.
Expresii și locuțiuni
a-și încârjoia spinarea — a se gârbovi, a sta cocoșat
Etimologie
Din prefixul în- + cârjoi (variantă a lui cârlig), cu sensul de a îndoi ca un cârlig.
Se scrie corect: Se scrie cu â după c, nu cu î: încârjoia, nu încîrjoia. Atenție la diftongul final: încârjoia, nu încârjoie.