Definiții
verb tranzitiv
1A pune sau a umple ceva cu o cantitate mare de obiecte, materiale sau substanțe.
„Am încărcat mașina cu bagaje pentru vacanță."
verb tranzitiv
2A introduce energie electrică într-un acumulator sau într-un dispozitiv.
„Trebuie să încarc telefonul înainte de a pleca."
verb tranzitiv
3A da cuiva o sarcină, o responsabilitate sau o obligație.
„L-au încărcat cu prea multe sarcini la serviciu."
verb reflexiv
4A se umple de energie sau de tensiune (despre o persoană sau o atmosferă).
„S-a încărcat cu energie pozitivă după plimbarea în parc."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. Conjugare: eu încarc, tu încarci, el/ea încarcă, noi încărcăm, voi încărcați, ei/ele încarcă. Participiul trecut: încărcat. Gerunziu: încărcând.
Expresii și locuțiuni
a încărca arma — a pune muniție într-o armă pentru a o face gata de tragere
a se încărca la cap — a deveni agitat sau supărat