ușuraverb
u-șu-ra
Definiții
verb tranzitiv
1a face ceva mai ușor, a reduce greutatea sau efortul necesar
„Am ușurat rucsacul scoțând cărțile inutile."
verb tranzitiv
2a alina o suferință, o durere sau o neliniște
„Vorbele ei m-au ușurat de griji."
verb reflexiv
3a scăpa de o povară, de o grijă sau de o tensiune
„S-a ușurat după ce a vorbit cu părinții."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. La perfectul compus: am ușurat, ai ușurat etc. Participiul: ușurat. Gerunziu: ușurând.
Expresii și locuțiuni
a-și ușura sufletul — a spune ceva ce te apasă, a se elibera de o povară emoțională
a ușura sarcina cuiva — a face munca sau responsabilitățile cuiva mai puțin grele
Etimologie
Din latină *leviare sau din slavă, prin intermediul lui ușor.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ș', nu cu 's' (greșeală frecventă: 'usura'). Atenție la diacritice: ușura, nu usura.