impulsionaverb
im-pul-si-o-na
Definiții
verb tranzitiv
1a da impuls, a stimula, a îndemna pe cineva să acționeze; a dinamiza
„Profesorul a reușit să impulsionze elevii să participe la concurs."
verb tranzitiv
2a accelera, a grăbi desfășurarea unei activități sau a unui proces
„Noile măsuri au impulsionat dezvoltarea economică a regiunii."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. La indicativ prezent: eu impulsez, tu impulsezi, el/ea impulsează. La perfect compus: am impulsionat. Participiul: impulsionat.
Expresii și locuțiuni
a impulsiona pe cineva — a-l încuraja, a-l determina să acționeze
Etimologie
Din franceză impulser, după latină impulsio, -onis.
Se scrie corect: Se scrie cu 'i' după 'p' și cu 'o' după 'si': impulsiona, nu 'impulsiuna' sau 'impulționa'.