împărțiverb
îm-păr-ți
Definiții
verb tranzitiv
1A separa un întreg în părți, a distribui ceva mai multor persoane sau locuri.
„Împărțim prăjitura în opt bucăți egale."
verb tranzitiv
2A efectua operația matematică de împărțire.
„Împărțim 12 la 3 și obținem 4."
verb reflexiv
3A se împărți: a se separa în grupuri sau a se distribui între mai multe persoane.
„Elevii s-au împărțit în două echipe pentru joc."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a, forma de infinitiv: a împărți. Participiul: împărțit. Gerunziu: împărțind. Conjugare: eu împart, tu împarți, el/ea împarte, noi împărțim, voi împărțiți, ei/ele împart.
Expresii și locuțiuni
a împărți peștele înainte de a fi prins — a face planuri premature, a distribui ceva ce nu ai încă
a împărți cu cineva pâinea și sarea — a trăi împreună, a împărtăși viața cu cineva
Etimologie
Din latină *impartire, din impartire (a împărți), cu prefixul in- și partire (a împărți).
Se scrie corect: Se scrie cu â după m, nu cu î: împărți (nu împîrți). Atenție la diacritice: împărți, nu imparti.